Lista completă a primelor ediții în germană și latină din opera lui Immanuel Kant

1746/47/49Idei despre adevărata evaluare a forțelor vii (teză de licență) – Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte und Beurteilung der Beweise derer sich Herr von Leibniz und andere Mechaniker in dieser Streitsache bedienet haben, nebst einigen vorhergehenden Betrachtungen welche die Kraft der Körper überhaupt betreffen (Königsberg: Martin Eberhard Dorn, 1746), xxiv, 240 pp.; cartea a fost dedicată lui J. C. Bohl, profesor de medicină la Königsberg; scrisă între 1744 și 1747, versiunea publicată în 1746 este incompletă, în 1947 Kant adaugă prefața, dedicația și încă două fragmente, teza a fost publicată integral în 1749.

Citește restul acestei intrări »

Reclame

Filosofia kantiană a religiei – Rezumatul tezei de doctorat (2017)

Teza a fost susținută în decembrie 2017 la Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, secția Filosofie, primind calificativul foarte bine.

Cuvinte-cheie

Filozofie kantiană, iluminism, criticism, ideea de Dumnezeu, rațiune pură, rațiune practică, dialectică transcendentală, teologie morală, idei cosmologice, idee teologică, idei dinamice, ideal al rațiunii pure, dovadă ontologică, dovadă cosmologică, dovadă fizico-teologică, sublim matematic, sublim dinamic, sacru, numinos, mister, imaginar fantastic, facultate de judecare, judecată analogică, religie morală, religie cultică, limbaj simbolic, miraj, istorie, creștinism, facultate de desemnare, hierofanie, idee estetică.

Sinteza ideilor principale

Cercetarea mea se mișcă pe tărâmul interpretării clasice, dezvoltată de autorii neokantieni germani, a unei teologii doar practice care consideră că fenomenul religios a fost înțeles de Kant doar ca un mijloc pentru elevația morală a spiritului uman și niciodată ca un domeniu care-și are scopul în el însuși, iar teologia morală nu este o teologie în adevărul sens al cuvântului, ci doar o structură practică a priori construită deductiv pentru a susține coerența vieții practice a omului.

Citește restul acestei intrări »

Kantian Philosophy of Religion – PhD Thesis Summary (2017)

I graduated Magna Cum Laude in December 2017, Babeș-Bolyai University, Faculty of History and Philosophy, Department of Philosophy, Cluj-Napoca, Romania

Keywords

Kantian philosophy, Enlightenment, criticism, the idea of God, pure reason, practical reason, transcendental dialectics, moral theology, cosmological ideas, theological idea, dynamically ideas, ideal of the pure reason, ontological proof, cosmological proof, physique and theological proof, mathematical sublime, dynamical sublime, sacred/holy, numinous, mystery, fantastical imaginary, faculty of judgement, moral religion, cultic religion, symbolic language, mirage, history, Christianity, faculty of symbolic designation, hierophany, esthetic idea.

Synthesis of the main ideas

My research takes place in the field of classical interpretation, developped by the German neokantian authors, of a theology that is only practical, which believes that the religious phenomenon understood by Kant only as a way of uplifting the moral of the human spirit and never as a field that has its own purpose. His moral theology is not a real theology, but only an a priori practical structure built deductively to sustain the cohearence of the practical life of man.

Citește restul acestei intrări »

Kant, Eliade și gândirea simbolică

Introducere

Perspectiva lui Immanuel Kant asupra religiei este hotărâtă, în primul rând, de concluziile Dialecticii transcendentale, și a Criticii rațiunii pure în ansamblu, care argumentează o poziție care dărâmă fundamentele metafizicii speculative, care are pretenția de a avea acces la cunoașterea esențială a lucrurilor fără o abordare critică asupra capacităților de cunoaștere în genere. Concluzia filosofului prusac e că facultatea cunoașterii nu are acces la transcendent și la esența realității, așa cum credeau filosofii raționaliști de la începutul modernității care gândeau de pe o poziție metafizică realistă. Facultatea de cunoaștere poate cunoaște doar lumea fenomenală, neavând acces la lucrurile-în-sine. În acest context, teologia și limbajul simbolic ce se asociază cu ea, având pretenția de a trimite indirect la inefabil, devin derizorii. Teologia speculativă specifică tradiției creștine este înlocuită cu o teologie morală, a cărei principiu se află pe terenul moralității, de unde sunt deduse toate elementele religiei morale. Problema religiei este integrată procustian în sistemul criticist, cu ajutorul metodei transcendentale.

Citește restul acestei intrări »

Determinări generale la Dialectica transcendentală

Facultatea rațiunii pure teoretice

Rațiunea pură este una dintre facultățile fundamentale ale suprafacultății generale a cunoașterii, alături de sensibilitate, imaginație, intelect și apercepție transcendentală. Rațiunea are o dublă ipostază, ea presupune o folosire teoretică (speculativă) și una practică. Rațiunea în ipostaza teoretică se împarte în două subfacultăți, una logică și alta transcendentală. Facultatea logică a rațiunii pure se ocupă cu realizarea raționamentelor mijlocite deductive, cele nemijlocite sau intelectuale sunt apanajul intelectului categorial.[1] Citește restul acestei intrări »

Tabelul cronologic complet al traducerilor în limba română din opera lui Immanuel Kant (1724-1804)

1874-1877 – Mihai Eminescu traduce un sfert din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a publica fragmentele (150 pp.).[1]

1881 – Despre puterea sentimentului cu care prin simpla voință cineva póte să devie stăpân peste simțurile bolnăvicioase [1797], traducere de David Almogen, Tipografia-Litogr. H. Goldner, 23 pp.[2]

1887 – Titu Maiorescu traduce fragmente din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a le publica.

Citește restul acestei intrări »

Prescripțiile practice în filosofia kantiană

Determinări conceptuale 

În filozofia kantiană a naturii avem propoziții teoretice care au rol în cunoașterea științifică sau cunoașterea propriu-zisă a naturii. În filozofia practică avem propoziții practice, cu rol în cunoașterea practică sau morală. Aici este vorba de un sens secundar al cunoașterii, înțeleasă ca și cunoaștere morală, asupra binelui și a răului, nu este vorba de o cunoaștere științifică ca în cazul celor teoretice, unde este determinată obiectual lumea fenomenală de către categoriile intelectului, ci de o cunoaștere practică. Citește restul acestei intrări »

Scheme lipsă în tabelul kantian

În capitolul întâi din Analitica principiilor (1), Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului, Kant a dezvoltat teoria schematismului pentru a rezolva problema eterogenității dintre conceptele abstracte și datul intuitiv fenomenal. Intermediare între toate conceptele și toate percepțiile se află imaginația și timpul, ca formă pură a intuiției sensibile. Schemele categoriilor sunt, astfel, înțelese ca determinații transcendentale de timp, produse de imaginația productivă în dimensiunea ei transcendentală. Celor douăsprezece categorii trebuie să le corespundă douăsprezece scheme. Din felul cum filozoful german înșiră aceste scheme reiese o lipsă de simetrie, pe de-o parte, între schema unică a categoriilor de cantitate și, pe de altă parte, cele trei scheme ce corespund celor trei categorii din celelalte trei grupuri de categorii, de calitate, de relație și de modalitate. Aceasta este prima problemă. A doua problemă se referă la omiterea schemei categoriei limitației, a treia categorie în grupul categoriilor de calitate. Citește restul acestei intrări »

Categoriile kantiene și interpretarea lui Noica

Abstract

The Kantian categories and Noica’s interpretation. Our study presents the ontological interpretation given by Constantin Noica to the table of categories in his main work „Becoming within Being”. The main stages of interpretation are being followed, while pointing out the lack of rigor in the Kantian critical discourse regarding certain matters. These matters are related to the category of limitation or the disjunctive judgment and the category of community. At the same time we will put forward some objections concerning Romanian philosopher’s interpretation showing that the problem of ontological interpretation of the categorical table remains open to newer, more determined and rigorous approaches.

Keywords: critical philosophy, ontology, theory of knowledge, Immanuel Kant, transcendental, inference, judgement, pure concepts, transcendental logic, general logic, table of categories.

Citește restul acestei intrări »

Comentarii la schematismul kantian al conceptelor

Introducere

Toate structurile formale și conținuturile materiale ale conștiinței sunt reprezentări. Avem reprezentări sensibile, care pot fi pure sau empirice. Reprezentările sensibile empirice presupun senzații – care sunt afectări ale facultății sensibilității de către lucrurile-în-sine. Cele sensibile pure presupun absența senzațiilor și, astfel, existența unei intuiții pure căreia îi aparțin figurile geometriei. Pe de altă parte, avem reprezentări conceptuale sensibile sau intelectuale, dintre care cele sensibile se împart în empirice şi pure. Conceptele sensibile empirice sunt obținute din experiență, iar cele sensibile pure (sau matematice) și cele intelectuale sunt a priori, fiind independente de experiență. Putem vorbi de

Citește restul acestei intrări »

« Older entries