Despre René Guénon și guenonism (II)

[publicat în revista Convorbiri literare, nr. 11 (299), noiembrie, 2020, pp. 142-147 și nr. 12 (300), decembrie, 2020, pp. 161-167; sub numele Mircea V. Diaconu]

Cuprins: 1. Tradiție și migrație primordială 2. Legende fantastice 3. Cunoașterea aproximativă a conceptelor aristotelice 4. Neputința spațială a lui Guénon 5. Intelectul contemplativ și mistica 6. Neînțelegerea universalului și negarea nominalistă a inteligibilului 7. Despre știință 8. În loc de concluzie

1. Tradiție și migrație primordială

Calapodul hindusocentric de interpretare a culturilor și religiilor, specific gândirii guenoniste, închide toată gândirea europeană în determinațiile generale specifice teologiei indiene. Civilizația europeană modernă, prin secularismul și prin decăderea ei generală, ar fi etapa ultimă a epocii Kali Yuga.[1] Sensul istoriei este interpretat din perspectiva teoriei ciclurilor cosmice, specifică doctrinelor hinduse.

Citește restul acestei intrări »

Despre René Guénon și guenoniști (I)

[publicat în revista Convorbiri literare, nr. 3 (291), martie, 2020, pp. 151-155 și nr. 4 (292), aprilie, 2020, pp. 157-160; sub numele Mircea V. Diaconu]

Cuprins: 1. Determinarea problemei 2. Despre Julius Evola 3. Comentarii despre biografia lui Guénon 4. Guénon și creștinismul 5. Guénon și matematica 6. Guénon și cultura română

1. Determinarea problemei

Anumiți eseiști, filozofi și teologi contemporani sunt bântuiți de o fantomă pseudospirituală – guenonismul, un fel de sincretism alexandrin care încearcă să reducă toată istoria religiilor la o viziune naivă hindusocentrică. Acest curent de gândire, numit și ”școala tradiționalistă”, a fost dezvoltat de René Guénon, filozof ezoterist francez din prima parte a secolului al XX-lea. Din această școală ezoteristă mai fac parte Julius Evola, Ananda Coomaraswamy (mai mult coleg de generație decât discipol al lui Guénon), Frithjof Schuon, Titus Burckhardt și alții. Guénon a fost pe jumătate un fantast, fiind fascinat într-un mod romantic de tradițiile orientale, pe care le-a redus naiv la una singură. Citește restul acestei intrări »

Lista traducerilor și a cărților din cultura română despre Gottlob Frege și Ludwig Wittgenstein

Lista traducerilor din Gottlob Frege [1848-1925]

1966Sens și semnificație [1892], în Logică și filozofie, vol. 11, Ed. Politică, București, pp. 54-79. Citește restul acestei intrări »

Mechanical Morality

A Clockwork Orange (1971) directed by Stanley Kubrick

[a Romanian version of this essay was published in Convorbiri literare cultural review, no. 1 (289), January, 2020, p. 174-177, Iași, Romania] Citește restul acestei intrări »

Moralitate mecanică

A Clockwork Orange (1971) regia Stanley Kubrick

[publicat în revista Convorbiri literare, nr. 1 (289), ianuarie, 2020, pp. 174-177; sub numele Mircea V. Diaconu]

„Portocala mecanică trebuie să fie un manifest și chiar o piedică asupra posibilității opțiunii. Eroul sau antieroul, Alex, este un tip foarte rău, dar răutatea sa nu este produsul unei condiționări sociale sau genetice, ci propria sa problemă, în care s-a angajat cu toată luciditatea.” – Anthony Burgess – 1972 Citește restul acestei intrări »

Lista cronologică completă a traducerilor în limba română din opera lui Aristotel (384-322 î.H.)[1]

[publicat în revista Verso (serie nouă), nr. 14 (121) 2019, pp. 14-16]

Prima traducere din Aristotel s-a realizat în slavonă în sec. al XIV-lea, manuscrisul nr. 72 din colecția Bibliotecii Academiei Române conține fragmente din operele stagiritului.[2]

În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea nu avem nici o traducere în română din Aristotel, cărturarii români limitându-se doar la studierea lui în original.[3] Citește restul acestei intrări »

Ideile cosmologice dinamice și antinomiile rațiunii pure

[publicat în revista Verso (serie nouă), nr. 14 (121) 2019, pp. 9-14]

Introducere

Problema ideilor cosmologice dinamice este dezvoltată de Kant în Dialectica transcendentală, în cadrul capitolului Antinomia rațiunii pure. Explicitarea acestor Idei este importantă pentru înțelegerea fundamentului conceptual al metafizicilor dogmatice, dar și pentru a vedea cum filosoful german contestă pretenția lor de principii metafizice cu valoare de cunoaștere, prin care este gândită și determinată Ideea de Dumnezeu. Acestea sunt deduse din Ideea transcendentală a totalității lumii exterioare, care este începutul nedeterminat al prosilogismului ipotetic, principiul pe care se bazează șirul regresiv de raționamente. Lumea ca totalitate este unitatea regulativă a tuturor fenomenelor exterioare realizată de rațiunea pură teoretică cu ajutorul celor patru Idei transcendentale cosmologice – matematice și dinamice. Citește restul acestei intrări »

Lista cărților publicate despre Fichte, Hegel, Schelling și Schopenhauer în cultura română

Lista cărților despre Johann Gottlieb Fichte (1762-1814)

1913 – Constantin Chifu, Die Entwickelung des Gottesbegriffes bei J. G. Fichte, Thomas & Hubert, Weida, 44 pp.; publicarea tezei de doctorat. Citește restul acestei intrări »

Platonismul și aristotelismul românesc – Lista cărților publicate despre Platon și Aristotel

Lista cărților despre Platon

1931 – Cezar Papacostea, Platon: viața, opera, filosofia, Tipografia Ion C. Văcărescu, București, 96 pp. Citește restul acestei intrări »

Kantianismul românesc – Lista cărților publicate despre Kant

1848 – Ion Zalomit, Principes et merite de la Philosophie de Kant. Dissertation inaugurale philosophie ecrite le XXV mars, avec l’autorisation de la Facultá Philosophique de Berlin, par Jean Zalomit, docteur en philosophie, Imprimeria Gustave Schade, Berlin, 46 pp.; 2008 – I. Zalomit, Principiile și meritele filosofiei lui Kant, Ed. Sim Art, Craiova, pp. 25-50; teză de doctorat. Citește restul acestei intrări »

« Older entries