Tabelul cronologic complet al traducerilor în limba română din opera lui Immanuel Kant (1724-1804)

1874-1877 – Mihai Eminescu traduce un sfert din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a publica fragmentele.[1]

1881 – Despre puterea sentimentului cu care prin simpla voință cineva póte să devie stăpân peste simțurile bolnăvicioase [1797], traducere David Almogen, Tipografia-Litogr. H. Goldner, 23 p.[2]

1887 – Titu Maiorescu traduce fragmente din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a le publica.

1901 – Maiorescu traduce capitolul Disensiunea dintre morală și politică cu privire la pacea eternă din Spre pacea eternă [1795], în volumul Crestomaţie : Bucăţi alese din autori germani, București, pp. 386-397.

1906 – Fragmente din traducerea lui Eminescu la Critica rațiunii pure [1781/1787] publicate în ”Convorbiri literare” de I. Alexandru Rădulescu-Pogoneanu.

1912 – Fragmente din Religia în limitele rațiunii [1793] traduse de Adrian Sulfină în Filozofia creștinismului, Tipografia Vocea Poporului, 31 p.[3]

1912 – Traian Brăileanu traduce un fragment din Prolegomene [1783], „despre idealism şi «intuiţiunea» unui corp şi nota din prefaţa la «ediţiunea» a doua a Criticei raţiunii pure, care conţine argumentele lui Kant în contra idealităţii obiectelor exterioare”[4], în Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei. Tratat de filosofie, Cernăuţi, Librăria H. Pardini.

Traian Brăileanu (1882-1947)

Traian Brăileanu (1882-1947)

1912 – Tratat de pedagogie[5] [1803], traducere și schiță biobibliografică de Constantin V. Buțureanu după trad. franceză a lui Jules Barni, „Biblioteca pt. toți”, nr. 770-771, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 145 pp.

Copy of Tratat de pedagogie (1912)

Tratat de pedagogie (1912)

1914 – Fragmentele traduse de M. Eminescu sunt publicate în Opere complecte (sic!), Ed. Librăria Românească, Iași, ediție îngrijită de A. C. Cuza.

Mihai Eminescu - Opere complete (1914)

Mihai Eminescu – Opere complecte (1914)

Mihai Eminescu - Opere complete (1914) (interior)

Mihai Eminescu – Opere complecte (1914) (interior)

1914 – Religia în limitele rațiunii [1793], traducere de A. A. Luca.

Spre pacea eternă (1922)

Spre pacea eternă (1917)

1917 – Spre pacea eternă [1795], traducere, notă biografică și studiu introductiv de Ion Gorun, Ed. I. Brănișteanu, București, 73 pp.

Ion-Gorun (1863-1929)

Ion-Gorun (1863-1929)

1924 – Prolegomene: la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere și notă introductivă de Mihail Antoniade, Ed. Cultura Națională, București, 205 pp.

1924 – Fragmente traduse de A. A. Luca din Religia în limitele rațiunii pure [1793], introducere despre Immanuel Kant în lumina gândirii europene de Constantin Rădulescu-Motru și notă Despre filosofia religioasă a lui Kant de A. Tremesaygues (traducătorul francez al operei); conține o anexă cu alte două fragmente: Încheierea Criticii rațiunii practice cu titlul Știință și morală și prima jumătate a Întemeierii metafizicii moravurilor: Trecerea de la cunoașterea morală a rațiunii comune la cunoașterea filosofică cu titlul Despre valoarea absolută a bunei-voinți și despre noțiunea datoriei, în Colecţiunea „Probleme şi idei”, Imprimeria Fundației Culturale „Principele Carol”, București, 64 pp.[6]

1927 – Critica puterii de judecată estetică [1790], vol. I: Analitica frumosului, traducere de I. Gherincea, Ed. Arta grafică, Galați, 96 pp.

1929 – Întemeierea metafizicei moravurilor [1785], traducere, schiță biografică și   introducere în filosofia morală de T. Brăileanu, Ed. Casei Școalelor, București, 167 p.

aÎntemeierea metafizicei moravurilor (1929) (2)

Întemeierea metafizicei moravurilor (1929)

1930 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere, schiță biografică și prefață de T. Brăileanu, Ed. Casei Școalelor, București, 664 pp.; a tradus și textele modificate ale celei de-a doua ediții.

Critica rațiunii pure (1930) (4)

Critica rațiunii pure (1930)

Critica rațiunii pure (1930) (interior)

Critica rațiunii pure (1930) (3)

1931 – Încheierea la Critica rațiunii practice [1788], publicată în ”Cuvântul”, an VII, nr. 2346, 31 octombrie, p. 1, traducere de Dumitru Cristian Amzăr și Raul Vișan.

1932 – T. Brăileanu traduce Critica rațiunii practice [1788], traducere nepublicată.

1934 – Critica rațiunii practice [1788], traducere de D. C. Amzăr şi R. Vișan, prefață de D. C. Amzăr și note introductive despre Viaţa lui Kant de C. Rădulescu-Motru şi Asupra raţiunii practice de Nae Ionescu, Ed. Institutul Social Român, București, 160 pp.

1934 – T. Brăileanu traduce Critica facultății de judecare [1790], traducere publicată în 1940.

1934 – Fragmente din Critica facultății de judecare [1790], traduse de Tudor Vianu în Istoria esteticii de la Kant și până azi în texte alese, Institutul de arte grafice ”Bucovina”, București, pp. 61-71.

1935 – T. Brăileanu traduce Despre pedagogie [1803], traducere nepublicată.

1936 – Despre forma și principiile lumii sensibile și ale celei inteligibile [dizertație – 1770], traducere și studiu introductiv de Constantin Noica, Ed. Tipografia „Bucovina”, București, 126 pp.

noica2

Despre forma și principiile lumii sensibile și ale celei inteligibile (1936)

1937 – D. C. Amzăr traduce prefața la Gânduri despre adevărata evaluare a forțelor vii [teza de licență a lui Kant scrisă în 1746, tipărită în 1749], sub titlul Adevărul și oamenii mari, în ”Rânduiala”, vol. II, caiet 9-10, 31 decembrie, pp. 381-387.

1940 – Critica puterii de judecare[7] [1790], traducere şi studiu introductiv de T. Brăileanu, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 378 pp.; cartea fusese tradusă în 1934.

Critica puterii de judecare (1940)

Critica puterii de judecare (1940)

Critica puterii de judecare (1940) (interior)

Critica puterii de judecare (1940)

1943 – Ideea unei istorii universale cu scop cosmopolit [1784], Ce este luminarea? [1784], Presupusul început al istoriei omenirii [1786], Spre pacea eternă [1795], traducere şi studiu introductiv de T. Brăileanu, Ed. Casa Școalelor, București, 174 pp.

Ideea unei istorii universale (1943) (2)

Ideea unei istorii universale (1943)

1943 – Prima „Introducere” la Critica facultății de judecare [1790], traducere de C. Noica, publicată în Două introduceri și o trecere spre idealism, Ed. Fundația Regală pt. Literatură și Artă, București, 192 pp.

2introduceri

1945 – Bazele metafizicii moravurilor[8] [1785], traducere de Isidor Colin, Ed. Tiparnița, București.

1964 – Critica rațiunii practice [1788], traducere de D. C. Amzăr şi R. Vişan, ediția a II-a, Ed. Institutul Social Român, București, 158 pp.; nu conține prefața lui Nae Ionescu din prima ediție.

1969 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de Nicolae Bagdasar şi Elena Moisuc, studiu introductiv de N. Bagdasar, Ed. Științifică, București, 700 pp.

Nicolae Bagdasar (1896-1971)

Nicolae Bagdasar (1896-1971)

1972 – Critica rațiunii practice [1788], Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere, studiu introductiv şi note de N. Bagdasar, postfață de Niculae Bellu, Ed. Științifică, București, 344 pp.; traducerea a apărut postum, N. Bagdasar murind în 1971.

1975 – Fragmentele traduse de M. Eminescu din Critica rațiunii pure sunt publicate în Mihai Eminescu, Lecturi kantiene, Ed. Univers, București, 165 pp., ediție îngrijită de Constantin Noica şi Alexandru Surdu, introducere de C. Noica.

1980 – Fragmentele traduse de T. Maiorescu din Critica rațiunii pure sunt publicate în T. Maiorescu, Prelegeri de filozofie, Ed. Scrisul Românesc, Craiova.

1981 – Critica facultății de judecare [1790], traducere de Alexandru Surdu şi Vasile Dem. Zamfirescu, cu prima „Introducere” tradusă de C. Noica, studiu introductiv de Mircea Florian, studiu de Joachim Kopper, note şi comentarii de Rodica Croitoru, Ed. Științifică şi Enciclopedică, București, 572 pp.

1981 – Fragmente din Observații asupra sentimentului de frumos şi sublim [1764], traduse de Janina Ianoși în antologia Immanuel Kant, Despre frumos și bine, vol. I, Ed. Minerva, București; antologia conține în vol. I și fragmente din traducerea lui T. Brăileanu din Spre pacea eternă (ediția din 1943) și fragmente din alte opere kantiene traduse anterior.

1985 – Logica generală [1800], traducere, studiu introductiv şi note de A. Surdu, Ed. Științifică şi Enciclopedică, București, 228 pp.

1987 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere de Mircea Flonta şi Thomas Kleininger, studiu introductiv şi note de M. Flonta, Ed. Științifică şi Enciclopedică, București, 216 pp.

1991 – Metafizica moravurilor [1797], Spre pacea eternă [1795], Înștiințare asupra încheierii apropiate a unui tratat în vederea păcii eterne în filozofie [1796], Încercare asupra unor considerații privind optimismul [1759], traducere, studii introductive şi note de R. Croitoru, în I. Kant, Scrieri moral-politice, Ed. Științifică, București, 1991, 494 pp.

1992 – Religia în limitele rațiunii [1792], Tratat de pedagogie [1803], traducere de C. V. Buțureanu și A. A. Luca, introducere de C. V. Buțureanu, notă Despre filosofia religioasă a lui Kant de A. Tremesaygues și postfață Immanuel Kant în lumina gândirii europene 1724-1924 de C. Rădulescu-Motru, Ed. Agora SRL, Iași, 150 pp.; republică ediția din 1912 a Tratatului de pedagogie și ediția din 1924 a Religiei în limitele rațiunii, actualizând aspectele ortografice.

1993 – Fragmente din Religia în limitele rațiunii [1793] traduse de A. Sulfină în Filosofia creștinismului, Ed. Perenă, 32 p., republicarea ediției din 1912.

1994 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de N. Bagdasar şi E. Moisuc, ediția a II-a, Ed. IRI, București, 697 pp.; studiul introductiv al lui Bagdasar nu a fost republicat.

1994 – Bazele metafizicii moravurilor [1785], traducere de I. Colin, Ed. Antet, Oradea, 94 pp.

1995 – Critica rațiunii practice [1788], Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere, studiu introductiv și note de N. Bagdasar, ediția a II-a, Ed. IRI, București, 288 pp.; postfața lui N. Bellu nu a fost republicată.

1995 – Critica facultății de judecare [1790], traducere, notă asupra traducerii şi note de A. Surdu, V. D. Zamfirescu, cu prima „Introducere” tradusă de C. Noica, Ed. Trei, București, 368 pp.

1996 – Logica generală [1800], traducere, studiu introductiv şi note de A. Surdu, ediția a II-a, revăzută, Ed. Trei, București, 224 pp.

1996 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere de M. Flonta și T. Kleininger, studiu introductiv și note de M. Flonta, ediția a II-a revăzută și îmbunătățită, Ed. All, București, 208 pp.

1998 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de N. Bagdasar, E. Moisuc, ediția a III-a, îngrijită de Ilie Pârvu, Ed. IRI, București, 608 pp., nu conține studiul introductiv al lui N. Bagdasar din prima ediție.

1998 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere de M. Flonta și T. Kleininger, studiu introductiv și note de M. Flonta, reeditarea ediției a II-a din 1996, Ed. All, București, 208 pp.

1999 – Critica rațiunii practice [1788], Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere, studiu introductiv și note de N. Bagdasar, reeditatea ediției a II-a din 1995, Ed. IRI, București, 288 pp.

1999 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere și studiu introductiv de Eugeniu Nistor, notă introductivă de M. Antoniade (ediția din 1924), Ed. Ardealul, Târgu Mureș, 140 pp.

1999 – Metafizica moravurilor [1797], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Antaios, Oradea, 352 pp.

2000 – Ce este luminarea? [1784], Ce înseamnă a se orienta în gândire? [1780], Anunțarea apropiatei încheieri a unui tratat de pace eternă în filosofie[9] [1796], traducere și note de Alexandru Boboc și Liviu Stroia, notă asupra ediției de A. Boboc, în I. Kant, Ideea critică și perspectivele filosofiei moderne: Kant prin el însuși, Ed. Paideia, București, 106 pp.

2001 – Bazele metafizicii moravurilor [1785], traducere de I. Colin, ediția a II-a, Ed. Antet, București, 87 pp.

2001 – Antropologia din perspectivă pragmatică [1798], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. Antaios, Oradea, 328 pp.

2001 – Ce este luminarea? [1784], traducere, note și postfață de A. Boboc, în Ce este luminarea? și alte scrieri, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 169 pp.; conține și traducerea lui T. Brăileanu la Ideea unei istorii universale în intenţie cosmopolită, publicată în 1943, verificată și îmbunătățită de A. Boboc.

2002 – Despre pedagogie [1803], traducere și note de T. Brăileanu, prefață de Constantin Stroe, Ed. Paideia, București, 80 pp.; e vorba de traducerea din 1935, nepublicată până acum.

2003 – Critica rațiunii practice [1788], traducere, schiță biografică și introducere de T. Brăileanu, Ed. Paideia, București, 164 pp.; e vorba despre traducerea din 1932, nepublicată până acum.

2003 – Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii [1766], Lui Sömmerring, despre organul sufletului (scrisoare) [1796], Scrisoare profesorului Hufeland [1797], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. IRI, București, 166 pp.

2004 – Religia în limitele rațiunii pure [1793], traducere și note de Radu Gabriel Pârvu, Ed. Humanitas, București, 2004, 291 pp.

2004 – Logica generală [1800], traducere, studiu introductiv și note de A. Surdu, postfață de Marin Turlea și George Lăzăroiu, Ed. Cartea Universitară, București, 252 pp.

2004 – Cercetare asupra evidenței principiilor teologiei naturale și ale moralei: răspuns la întrebarea pusă de Academia Regală de Științe din Berlin, în anul 1763 [1764], traducere de A. Boboc, în Revista de filosofie, vol. 51, nr. 3-4, 21 pp.

2004 – Scrisoare către Marcus Herz [Königsberg, 21 februarie 1772], traducere și note de Adriana Pop, în Revista de Filosofie, vol. 51, nr. 3-4, 3 pp.

2004 – Scrisori din anii de tăcere: 1770-1788, traducere de A. Pop, Mihai-Andrei Todoca și Lia Alexandra Baltador, studiu introductiv și note de A. Pop, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 139 pp.

2004 – Ce este „luminarea”? [1784], Ce înseamnă a se orienta în gândire? [1780], în Ce este „luminarea”? Teze, definiţii şi semnificaţii, traducere, note şi postfaţă de A. Boboc, Bucureşti, Editura Paideia, 114 pp.; conține răspunsul dat și de alți contemporani ai lui Kant (Mendelssohn, Hamann, Wieland, Riem, Herder, Lessing, Erhard, Schiller).

2005 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere de M. Flonta și T. Kleininger, studiu introductiv și note de M. Flonta, ediția a III-a, revăzută și îmbunătățită, Ed. Paralela 45, Pitești – București – Cluj-Napoca, 226 pp.

2006 – Spre pacea eternă: un proiect filosofic [1795], traducere și notiță biografică de I. Gorun, cuvânt introductiv de Karl Kehrbach, Ed. Mondero, București, 79 pp.; republică ediția din 1917.

2007 – Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere de Filotheia Bogoiu, Valentin Mureșan, Miki Ota, R. G. Pârvu, cuvânt înainte, comentariu și note de V. Mureșan, Ed. Humanitas, București, 463 pp.

2007 – Critica facultății de judecare [1790], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. Bic All, București, 551 pp.

2007 – Religia doar în limitele rațiunii [1793], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. Bic All, București, 366 pp.

2008 – Critica facultății de judecare [1790], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. All, București, 551 pp.

2008 – Religia doar în limitele rațiunii [1793], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. All, București, 359 pp.

2008 – Spre pacea eternă: un proiect filosofic [1795], Înștiințare asupra încheierii apropiate a unui tratat în vederea păcii eterne în filozofie [1796], Încercare asupra unor considerații privind optimismul [1759], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, în Spre pacea eternă: un proiect filosofic, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. All, 208 pp.

2008 – Observații asupra sentimentului de frumos și sublim [1764], Note la „Observaţii asupra sentimentului de frumos şi sublim”, traducere, studii introductive și note de R. Croitoru, Ed. Bic All, București, 304 pp.

2009 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de N. Bagdasar, E. Moisuc, ediția a III-a îngrijită de I. Pârvu, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 608 pp.

2009 – Spre pacea eternă: un proiect filosofic [1795], traducere de I. Gorun, notă biografică și cuvânt introductiv de K. Kehrbach, Ed. Gramar, București, 79 pp.

2009 – Ce este luminarea? [1784], traducere, note și postfață de A. Boboc, în Ce este luminarea? și alte scrieri, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 169 pp.

2010 – Critica rațiunii practice [1788], Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere, studiu introductiv și note de N. Bagdasar, ediția a III-a, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 288 pp.

2011 – Ce este luminarea? [1784], Ce înseamnă a se orienta în gândire? [1780], traducere, studiu introductiv, note și postfață de Daniel Mazilu, în Manifestul iluminist, Ed. Paralela 45, Pitești, 131 pp.

2011 – Presupusul început al istoriei omenirii [1786], Sfârșitul tuturor lucrurilor [1794], traducere de Martin Zick, în Începutul și sfârșitul, Ed. All, București, 70 pp.

2011 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de N. Bagdasar, E. Moisuc, reeditarea ediției a III-a, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 608 pp.

2013 – Critica rațiunii practice [1788], Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, Ed. Antet, București, 264 pp.

2013 – Antropologia din perspectivă pragmatică [1798], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Antet, București, 208 pp.

2013 – Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii [1766], Lui Sömmerring, despre organul sufletului (scrisoare) [1796], Scrisoare profesorului Hufeland [1797], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Ed. Antet, București, 118 pp.

2013 – Metafizica moravurilor [1797], traducere, studiu introductiv și note de R. Croitoru, ediția a III-a, revizuită și adăugită, Ed. Antet, București, 425 pp.

2014 – Istoria generală a naturii și teoria cerului. Prima parte: Schița unei constituiri în sisteme a stelelor fixe și despre multiplicitatea unor astfel de sisteme de stele fixe [1755], traducere de A. Boboc, în Revista de Filosofie, vol. 61, nr. 2, 9 pp.

2014 – Istoria generală a naturii și teoria cerului sau încercare de a trata structura și originea mecanică a întregului univers după principiile lui Newton [1755], Cercetarea chestiunii dacă Pământul în rotația sa în jurul axei, prin care ia naștere alternarea zilei și a nopții, a suferit vreo schimbare de la primele timpuri ale originii sale [1754], Cercetare asupra evidenței principiilor teologiei naturale și ale moralei [1764], traducere, notă introductivă și note de A. Boboc, în Istoria generală a naturii și teoria cerului, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 192 pp.

teoria cerului

2014 – Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință [1783], traducere de M. Flonta și T. Kleininger, studiu introductiv și note de M. Flonta, ediția a IV-a, Ed. Humanitas, București, 264 pp.

2014 – Întemeierea metafizicii moravurilor [1785], traducere de F. Bogoiu, V. Mureșan, M. Ota, R. G. Pârvu, ediția a II-a, Ed. All, București, 120 pp.; nu conține comentariul lui V. Mureșan din prima ediție.

2014 – Critica rațiunii pure [1781/1787], traducere de N. Bagdasar, E. Moisuc, reeditarea ediției a III-a, Ed. Univers Enciclopedic Gold, București, 608 pp.

2015 – Ideea critică și perspectivele filosofiei moderne: Kant prin el însuși, traducere și note de A. Boboc și L. Stroia, notă asupra ediției de A. Boboc, ediția a II-a, Ed. Paideia, București, 94 pp.

2015 – Despre pedagogie [1803], traducere și note de T. Brăileanu, prefață de C. Stroe, ediția a II-a, Ed. Paideia, București, 104 pp.

NOTE:

[1] Constantin Noica vorbește despre valoarea deosebită a traducerii eminesciene din filosoful german, dar și despre înzestrarea filosofică a poetului relevată de traducere, înzestrare care nu este evidentă întotdeauna în creația sa poetică. Vezi „Introducerea” lui C. Noica la Mihai Eminescu, Lecturi kantiene, Ed. Univers, București, 1975.

[2] Tradus cu titlul Despre puterea sufletului de a-și stăpâni sentimentele maladive doar printr-o decizie ca supratitlu la Scrisoare profesorului Hufeland în Visurile unui vizionar interpretate prin visurile metafizicii, 2003.

[3] Broșura cuprinde câteva fragmente disparate din părțile a III-a și a IV-a ale operei kantiene, intitulându-le diferit și sărind peste note și paragrafe întregi, fără a da nici o indicație – vezi D. C. Amzăr, Kant în românește (prefața la Critica rațiunii practice, ediția din 1934) în ION ZALOMIT, Principiile și meritele filosofiei lui Kant, Ed. Sim Art, Craiova, 2008, p. 260.

[4] Titus Lates, Traducerile lui Traian Brăileanu din Kant, în Revista de filosofie, LXII, 3, pp. 320-333, Bucureşti, 2015.

[5] Este vorba de cursul Despre pedagogie tradus sub un alt titlu.

[6] Broșura nu arată după ce ediții au fost făcute traducerile, iar notele kantiene lipsesc.

[7] Tradusă mai târziu sub titlul Critica facultății de judecare.

[8] Este aceeași operă tradusă în altă parte ca Întemeierea metafizicii moravurilor.

[9] Este vorba de același text tradus și de R. Croitoru cu titlul Înștiințare asupra încheierii apropiate a unui tratat în vederea păcii eterne în filozofie, în Scrieri moral-politice, 1991.

[publicat în Revista Verso (serie nouă), nr. 6-7 (113-114) 2015, pp. 17-19]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: