Tabelul cronologic complet al traducerilor în limba română din opera lui Immanuel Kant (1724-1804)

1874-1877 – Mihai Eminescu traduce un sfert din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a publica fragmentele.[1]

1881 – Despre puterea sentimentului cu care prin simpla voință cineva póte să devie stăpân peste simțurile bolnăvicioase [1797], traducere David Almogen, Tipografia-Litogr. H. Goldner, 23 p.[2]

1887 – Titu Maiorescu traduce fragmente din Critica rațiunii pure [1781/1787], fără a le publica.

Citește restul acestei intrări »

Prescripțiile practice în filosofia kantiană

Determinări conceptuale 

În filozofia kantiană a naturii avem propoziții teoretice care au rol în cunoașterea științifică sau cunoașterea propriu-zisă a naturii. În filozofia practică avem propoziții practice, cu rol în cunoașterea practică sau morală. Aici este vorba de un sens secundar al cunoașterii, înțeleasă ca și cunoaștere morală, asupra binelui și a răului, nu este vorba de o cunoaștere științifică ca în cazul celor teoretice, unde este determinată obiectual lumea fenomenală de către categoriile intelectului, ci de o cunoaștere practică. Citește restul acestei intrări »

Scheme lipsă în tabelul kantian

În capitolul întâi din Analitica principiilor (1), Despre schematismul conceptelor pure ale intelectului, Kant a dezvoltat teoria schematismului pentru a rezolva problema eterogenității dintre conceptele abstracte și datul intuitiv fenomenal. Intermediare între toate conceptele și toate percepțiile se află imaginația și timpul, ca formă pură a intuiției sensibile. Schemele categoriilor sunt, astfel, înțelese ca determinații transcendentale de timp, produse de imaginația productivă în dimensiunea ei transcendentală. Celor douăsprezece categorii trebuie să le corespundă douăsprezece scheme. Din felul cum filozoful german înșiră aceste scheme reiese o lipsă de simetrie, pe de-o parte, între schema unică a categoriilor de cantitate și, pe de altă parte, cele trei scheme ce corespund celor trei categorii din celelalte trei grupuri de categorii, de calitate, de relație și de modalitate. Aceasta este prima problemă. A doua problemă se referă la omiterea schemei categoriei limitației, a treia categorie în grupul categoriilor de calitate. Citește restul acestei intrări »

Categoriile kantiene și interpretarea lui Noica

Text publicat în Anuarul Institutului de Istorie ”George Barițiu” – Series Humanistica, tom. XIII, 2015, p. 313-320

http://www.humanistica.ro/anuare/2015/Continut/Diaconu%20Humanistica_2015.pdf

Comentarii la schematismul kantian al conceptelor

Introducere

Toate structurile formale și conținuturile materiale ale conștiinței sunt reprezentări. Avem reprezentări sensibile, care pot fi pure sau empirice. Reprezentările sensibile empirice presupun senzații – care sunt afectări ale facultății sensibilității de către lucrurile-în-sine. Cele sensibile pure presupun absența senzațiilor și, astfel, existența unei intuiții pure căreia îi aparțin figurile geometriei. Pe de altă parte, avem reprezentări conceptuale sensibile sau intelectuale, dintre care cele sensibile se împart în empirice şi pure. Conceptele sensibile empirice sunt obținute din experiență, iar cele sensibile pure (sau matematice) și cele intelectuale sunt a priori, fiind independente de experiență. Putem vorbi de

Citește restul acestei intrări »