Fenomenul TIFF – 2012

Povestea festivalului

Festivalul Internaţional de Film Transilvania are pe zi ce ce trece o structură tot mai pronunţat tentaculară. Zone diverse ale artelor vizuale sau ale spaţiului social sunt atrase într-un creuzet din care se compune maşinăria festivalieră. În general, un festival, datorită situării în spaţiul public, înglobează zone diverse ale realului social şi urban, devenind o temporară intersecţie între zone diferite ale culturii şi un dialog între medii sociale diferite. Structura tentaculară atrage după sine expoziţii, concerte sau alte evenimente culturale creând un tot unitar, un organism prin intermediul căruia cinefilii au acces la multe alte materiale artistice decât filmele în sine. Receptarea unui film devine diferită în contextul intrării în contact cu vestimentaţia folosită de personaje sau creaţiile artistice care au influenţat scenografia şi, impicit, imaginarul lumii în interiorul căreia se desfăşoară naraţiunea. Citește restul acestei intrări »

Fenomenul TIFF – 2011 (II)

(continuare din numărul trecut)

Aproape de cer (Dem Himmel ganz nah) (2010) r. Titus Faschina. Debutul în lung-metraj al regizorului Titus Faschina este o coproducţie româno-germană care a fost premiată la Salonic în 2010. Este realizată sub forma unui documentar, prezentând viaţa lui Dumitru Stanciu, un cioban din Munţii Apuseni, şi a familiei sale pe parcursul unui an de zile. Filmul este segmentat în patru părţi, reprezentând viaţa la munte în timpul celor patru anotimpuri. Carpaţii României sunt printre ultimele locuri ale Europei în care s-a păstrat lumea tradiţională a ciobanilor transhumanţi, documentarul descriind activităţile specifice ciobanilor de-a lungul fiecărui anotimp. Dumitru Stanciu îşi povesteşte viaţa şi descrie miturile şi legendele pe care le-a moştenit din moşi-strămoşi. El e unul dintre ultimii ciobani rămaşi pe munte, viaţa sa şi a familiei sale fiind din ce în ce mai grea şi mai precară.

Citește restul acestei intrări »

Fenomenul TIFF – 2011 (I)

Povestea festivalului 

Festivalul de film transilvan a bifat două realizări importante în acest an. Primul este primirea acreditării din partea Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Producătorilor de Film (FIAPF). Mai sunt alte 40 de festivaluri în lume care se pot lăuda cu asemenea distincţie, ceea ce le-a dezvoltat imaginea dar şi promovarea în toate mediile industriei filmului. A doua realizare este împlinirea unui deceniu de existenţă a festivalului, ceea ce îl consacră cu o anumită vechime în spaţiul cultural şi social clujean şi îl transformă într-una din cele mai importante mărci ale oraşului Cluj-Napoca. Citește restul acestei intrări »

Fenomenul TIFF – 2010

Festivalul ca fenomen arhetipal

Experienţa, destul de spectaculoasă, a Festivalului Internaţional de Film Transilvania m-a făcut să mă gândesc la problema festivalului în genere, un fenomen ce şi-a schimbat prea puţin straiele de-a lungul timpului. Festivalul este o moştenire culturală, dar şi socială a unor vremuri imemoriale, când conţinutul său era pur religios.

Acest eveniment avea rolul de a actualiza evenimente sau acţiuni mitologice săvârşite iniţial în illo tempore, în vremurile Începutului. Ele actualizau momente din acel timp primordial, astfel că între timpul actualizării şi restul timpului profan se producea o totală rupere de nivel ontologică. Timpul actualizării era pătruns de conţinutul altui timp, ce scapă istoriei efemere. Se actualiza un Acelaşi, transcendent istoriei ireversibile, astfel anulând-o.

Citește restul acestei intrări »