[listele cu traducerile din secolul XX au fost publicate în ITLR, vol. II: O istorie a traducerilor în limba română în secolul al XX-lea, Ed. Academiei Române, București, 2022, pp. 1549-1555; lista cu traduceri din secolul XIX a fost publicată în ITLR, vol. III: O istorie a traducerilor în limba română în secolele XVI-XIX, Ed. Universității „Ștefan cel Mare”, Suceava, 2022, p. 411]
Johann Gottlieb Fichte (1762-1814)
1928 – Cuvântări către națiunea germană [1808], traducere și două introduceri Ceva despre sistemul filosofic al lui Fichte și Câteva cuvinte despre Cuvântările către națiunea germană de Constantin Lăzărescu, Ed. Casei Școalelor, București, LV+311 p.
1943 – fragmente din Menirea omului, cartea I și III, Câteva prelegeri asupra menirii savantului [1794], prelegerea I: Asupra menirii omului în sine, Asupra menirii savantului [1???], prelegerea II: Asupra menirii omului în societate, fără numele traducătorului, Cuvântări către națiunea germană [1808], cuvântarea a 8-a, traducere de C. Lăzărescu, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, ed. a II-a, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de Ion Petrovici, prefață la ed. a II-a, introducere și introduceri biografice de editori, Ed. Casa Școalelor, București, p. 469-473, 473-475, 475-480, 481-482, 483-487.
1944 – Trei scrieri despre cărturar, traducere, cuvânt înainte (1943), note, lămuriri și două introduceri Vieața lui Fichte și Scrierile lui Fichte de C. Lăzărescu, Ed. Casa Școalelor, București, 312 p.; conține textele: Câteva prelegeri despre menirea cărturarului [1794] (pp. 29-91), Ce se înțelege prin cărturar în sine și despre manifestările lui în domeniul libertății [1806] (pp. 97-206), Cinci prelegeri despre menirea cărturarului [1811] (pp. 217-284); al treilea text conține nota editorului german (la ediția Drei Schriften über den Gelehrten publicată de Felix Medicus la Ed. Felix Meiner, Leipzig, după care s-au făcut traducerile).
1995 – Doctrina științei, conține Prima introducere în doctrina științei [1797], A doua introducere în doctrina științei[1797] traducere de Paul Blendea, Expunerea doctrinei științei. Din anul 1801 [1845] traducere de Radu Gabriel Pârvu, notă asupra traducerii de P. Blendea și R. G. Pârvu, Ed. Humanitas, București, 288 p.
1995 – fragmente din Menirea omului, cartea I și III, Câteva prelegeri asupra menirii savantului [1794], prelegerea I: Asupra menirii omului în sine, Asupra menirii savantului, prelegerea II: Asupra menirii omului în societate, fără numele traducătorului, Cuvântări către națiunea germană [1808], cuvântarea a 8-a, traducere de C. Lăzărescu, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, ed. a II-a, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de I. Petrovici, introducere și introduceri biografice de editori, ed. îngrijită de Maria Marian, postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Ed. Universal Dalsi, București, p 426-442; reeditarea ediției din 1943.
1996 – Antologie filosofică: filosofi străini, Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 656 p.; retipărirea ediției din 1995.
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831)
1943 – Diferența dintre sistemul lui Fichte și al lui Schelling [1801], traducere de Constantin Noica, în Izvoare de filosofie: culegere de studii și texte, vol. 2, ed. îngrijită de Constantin Floru, Constantin Noica, și Mircea Vulcănescu, Ed. ”Bucovina” I. E. Torouțiu, București, p. 118-204.
1943 – Introducere la cursul de istoria filosofiei [1820, 1823], Introducere la Logică [1817], Enciclopedia științelor filosofice [1817], paragraful 83, fără numele traducătorului, Prelegeri asupra esteticii (fragmente) [1835, 1838], traducere de Tudor Vianu, Introducere la filosofia istoriei [1837], fără numele traducătorului, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, ed. a II-a, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de Ion Petrovici, prefață la ed. a II-a, introducere și introduceri biografice de editori, Ed. Casa Școalelor, București, p. 512-518, 518-520, 520-521, 521-523, 523-534.
1962 – Enciclopedia științelor filozofice. Partea 1: Logica [1817], traducere de V. Bogdan, C. Floru, Dumitru D. Roșca si Radu Stoichiță, Ed. Academiei R. S. R., București, 374 p.; conține prefețele lui Hegel la primele trei ediții [1817, 1827, 1830].
1963 – Prelegeri de filozofie a istoriei [1837], traducere de D. D. Roșca, Ed. Academiei R. S. R., București, 2 vol.
1963 – Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. 1 [1833], traducere de D. D. Roșca, Ed. Academiei R.P.R., București, 664 p.
1964 – Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. 2 [1836], traducere de D. D. Roșca, Ed. Academiei R.P.R., București, 703 p.
1965 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, Ed. Academiei R. P. R., București, 467 p.
1966 – Știința logicii [1812, 1813, 1816], traducere de D. D. Roșca, Ed. Academiei R. S. R., București, 860 p.
1966 – Prelegeri de estetică [1835, 1838], traducere de D. D. Roșca, Ed. Academiei R. S. R., București, 2 vol., 631+644 p.
1966 – Enciclopedia științelor filozofice. Partea 3: Filozofia spiritului [1817], traducere de C. Floru, Ed. Academiei R. S. R, București, 408 p.
1967 – Studii filozofice [1832], traducere de D. D. Roșca, confruntarea traducerii de V. Bogdan, Ed. Academiei R. S. R., București, 331 p.; conține: Credință și știință sau filozofia subiectivă a reflexivității în formele ei complete ca filozofie kantiană, jacobiană și fichteană [1802] (pp. 5-126), Deosebirea dintre sistemul filozofic al lui Fichte și sistemul filozofic al lui Schelling cu referire la Contribuțiile lui Reinhold la o mai ușoară privire de ansamblu asupra stării filozofiei la începutul secolului al nouăsprezecelea, primul caiet [1801] (pp. 127-230), Despre raportul dintre filozofia naturii și filozofie în general [1802] (pp. 231-249), Despre felurile de a trata științific dreptul natural despre locul acestuia în filozofia practică și despre legătura lui cu științele juridice pozitive [1802-1803] (pp. 251-327).
1968 – Prelegeri de filozofie a istoriei [1837], traducere de Petru Drăghici, Radu Stoichiță, Ed. Academiei R. S. R., București, 427 p.
1969 – Prelegeri de filozofie a religiei [1821, 1830], traducere și cuvânt înainte de D. D. Roșca, Ed. Academiei R. S. R., București, 535 p.
1969 – Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului [1820], traducere de V. Bogdan și C. Floru, Ed. Academiei R. S. R., București, 393 p.
1971 – Enciclopedia științelor filozofice. Partea 2: Filozofia naturii [1817], traducere de C. Floru, Ed. Academiei R. S. R., București, 583 p.
1979 – Despre artă și poezie, traducere, selecție, prefață Fenomenologia artei, tabel cronologic, cu privire la alcătuirea culegerii de față (notă despre ediție) și note de Ion Ianoși, Ed. Minerva, București, 2 vol., CXVII, 273+368 p.; cuprinde fragmente din Fenomenologia spiritului, Știința logicii, Enciclopedia științelor filozofice, Principiile filozofiei dreptului, Prelegeri de filozofie a istoriei, Prelegeri de estetică, Prelegeri de filozofie a religiei, Prelegeri de istorie a filozofiei și din textele publicate în Studii filozofice, fragmentele sunt preluate din edițiile traduse în română.
1985 – Cine gândește abstract? [1807], traducere și note de Alexandru Boboc, în Filosofia contemporană în texte alese şi adnotate, partea I, ed. îngrijită de A. Boboc și Ion N. Roșca, Tipografia Universității București, pp. 483-490; ediție de slabă calitate grafică, cu litere bătute la mașină, destinată studenților din anul III (Filozofie), republicată în 1986, 1987, 1988.
1990 – Cel mai vechi program de sistem al idealismului german [1796-1797, fragmente], traducere și notă de Alexandru Boboc în Filosofia contemporană în texte alese şi adnotate, partea II, traducere de A. Boboc și I. N. Roșca, Tipografia Universității București, pp. 501-503.
1990 – Cel mai vechi program de sistem al idealismului german [1796-1797, fragmente], traducere de A. Boboc, în Revista de filosofie, vol. 37, nr. 5-6, p. 447-450.
1994 – Scrieri teologice de tinerețe, vol. 1: Viața lui Iisus [1795], traducere, notă asupra ediției, note, comentarii de A. Boboc, Ed. Paideia, București, 127 p.; conține o anexă: Cel mai vechi program de sistem al idealismului german [1796] (pp. 123-125).
1995 – Enciclopedia științelor filozofice. Partea 1: Logica [1817], traducere de V. Bogdan, C. Floru, D. D. Roșca, R. Stoichiță, traducerea a fost revăzută de Pavel Apostol și Gustav Öffenberger, Ed. Humanitas, București, 352 p.; conține prefețele lui Hegel la primele trei ediții [1817, 1827, 1830], reproduce ediția din 1962, câteva erori de traducere au fost îndepărtate.
1995 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, Ed. IRI, București, 472 p.
1995 – Prelegeri de filozofie a religiei [1821, 1830], traducere și cuvânt înainte de D. D. Roșca, Ed. Humanitas, București, 512 p.; reproduce ediția din 1969, câteva erori de culegere și transliterarea unor nume străine au fost corectate.
1995 – Introducere la cursul de istoria filosofiei [1820, 1823], Introducere la Logică [1817], Enciclopedia științelor filosofice [1817], paragraful 83, fără numele traducătorului, Prelegeri asupra esteticii (fragmente) [1835, 1838], traducere de Tudor Vianu, Introducere la filosofia istoriei [1837], fără numele traducătorului, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de I. Petrovici, introducere și introduceri biografice de editori, ed. îngrijită de Maria Marian, postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Ed. Universal Dalsi, București, p. 465-484.
1996 – Antologie filosofică: filosofi străini, Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 656 p.; retipărirea ediției din 1995.
1996 – Enciclopedia științelor filozofice. Partea 3: Filozofia spiritului [1817], traducere de C. Floru, Ed. Humanitas, București, 368 p.; reproduce ediția din 1966, câteva erori de culegere și transliterarea unor nume străine au fost corectate.
1996 – Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului [1820], traducere de V. Bogdan și C. Floru, Ed. IRI, București, 336 p.
1997 – Prelegeri de filozofie a istoriei [1837], traducere de P. Drăghici și R. Stoichiță, Ed. Humanitas, București, 423 p.; reproduce ediția din 1968.
1998 – Principiile filosofiei dreptului sau Compendiu de drept natural și știință a statului, traducere de Ioana Ungureanu şi Mădălina Lazăr, postfață și notă asupra ediției de A. Boboc, Ed. Paideia, București, 112 p.; conține doar prefața și introducerea la Principiile filosofiei dreptului [1820].
1998 – Lecții despre Platon: 1825-1826, traducere, notă asupra ediției și note de R. G. Pârvu, Ed. Humanitas, București, 112 p.; conține o versiune diferită în formă prescurtată a capitolului despre Platon din Prelegeri de istorie a filozofiei [1833], reprezentând însemnările lui Karl Gustav von Griesheim la cursurile lui Hegel din 1825-1826, este o versiune mai accesibilă; însemnările nu sunt însoțite de note, au fost preluate notele lui Hegel din Prelegeri.
2000 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, Ed. IRI, București, 472 p.
2001 – Spiritul iudaismului, în Søren Kierkegaard, Frică și cutremurare. G.W.F. Hegel, Spiritul iudaismului, traducere de Dragoș Popescu, prefețe de Johannes de Silentio la ambele texte, Ed. Antaios, Oradea, 156 p.; este vorba de prima parte din Spiritul creștinismului și destinul său [1799-1800].
2002 – Spiritul creștinismului și destinul său [1799-1800], traducere, studiu introductiv Spirit și destin. Despre o scriere hegeliană de tinerețe, tabel cronologic și note de Dragoș Popescu, Ed. Paideia, București, 120 p.
2005 – Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. I[1833], traducere și note de D. D. Roșca, ediție îngrijită, notă asupra ediției și bibliografie de D. Popescu, Ed. Academiei Române, București, XVI+626 p.; republicarea traducerii din 1963, greșelile de tipar au fost îndreptate tacit, s-au operat modificări ortografice.
2006 – Prelegeri de filozofie a istoriei [1837], traducere de P. Drăghici și R. Stoichiță, notă asupra ediției, prefață Hegel sau Cum este posibilă filozofia speculativă după Kant de Adrian Paul-Iliescu, Ed. Paralela 45, Pitești, 188 p.; ediția reproduce prima parte (Introducere pp.5-108) și câteva fragmente (pp. 303-319, 336-341, 406-421) din volumul publicat în 1968, traducerea a fost revizuită de Dan Flonta.
2006 – Filosofia ca sistem și sistemul ca istorie: programul și trei introduceri în sistem – Hegel prin el însuși, traducere, notă asupra ediției, note, comentarii și postfață Conceptul de „spirit” în filosofia lui Hegel de A. Boboc, Ed. Paideia, București, 284 p.; conține: Cel mai vechi sistem al idealismului german [1796-1797] (pp. 11-14), Cine gândește abstract [1807] (pp. 15-22), Fenomenologia spiritului: prefață [1807] (pp. 23-80), Știința logicii: prefață la prima ediție [1812] (pp. 107-137), Enciclopedia științelor filozofice: Introducere [1830] (pp. 113-137), Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului: prefață [1820] (pp. 139-157), Propedeutică filosofică: enciclopedie filosofică pentru clasele superioare: primul punct din Texte pentru o Propedeutică filosofică: compilație de Karl Rosenkranz [1840] (pp. 159-219), anexe: tabel cronologic, lista edițiilor Hegel și a operelor principale, lista traducerilor în limba română, bibliografie (selecție) și aprecieri asupra personalității și operei lui Hegel.
2007 – Traduceri inedite din scrierile lui George Wilhelm Friedrich Hegel, de A. Boboc, în Revista de filosofie, vol. 54, nr. 3-4, p. 239-243; conține: A: Din „corespondență”: 49. Hegel către Goethe [Hegel an Goethe, Jena den 29 Sept. 1804]; 68. Hegel către Niethammer [Hegel an Niethammer, Jena 5 Sept. 1806]; 74. Hegel către Niethammer [Hegel am Niethammer, Jena 13 Oct. 1806]; B: Din Logica de la Jena, Metafizică şi Filosofia naturii [înainte de 1816].
2009 – Fenomenologia spiritului: prefață; Viața lui Iisus și alte scrieri, traducere, note introductive, note, anexe (tabel cronologic, lista edițiilor Hegel și a operelor principale, lista traducerilor în limba română, aprecieri asupra personalității și operei lui Hegel) și postfață Speculativ şi „gândire speculativă” de A. Boboc, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 230 p.; conține: Fenomenologia spiritului: prefață [1807] (pp. 11-62); Viața lui Iisus [1795] (pp. 73-155); Cel mai vechi program de sistem al idealismului german [1796] (pp. 176-178); din corespondență: către Goethe [1804], către Niethammer [1806] (pp. 179-183); din Logica de la Jena [înainte de 1816] (p. 184).
2010 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, Ed. Univers enciclopedic gold, București, 472 p.
2012 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, ed. îngrijită de A. Boboc şi Marius Augustin Drăghici; revederea traducerii şi note de A. Boboc, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 435 p.
2012 – Viața lui Iisus [1795], traducere în franceză și introducere de D. D. Roșca (din 1928), traducere în română de Eugène-Dumitru Tăutu Ruhen, Ed. Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 46 p.
2012 – Zece scrisori ale lui Hegel către Friedrich Immanuel Niethammer, traducere de Dragoș Popescu, în Cercetări filosofico-psihologice, vol. 4, nr. 2, p. 115-123.
2013 – Cinci lecții despre dovezile existenței lui Dumnezeu [1830], traducere și introducere de D. Popescu, în Cercetări filosofico-psihologice, vol. 5, nr. 2, p. 114-133; lecțiile au fost integrate în Prelegerile despre existența lui Dumnezeu, a 3-a parte din Prelegerile de filozofie a religiei, nu au fost traduse în ediția din 1969.
2014 – Fenomenologia spiritului [1807], traducere de V. Bogdan, Ed. Univers enciclopedic gold, București, 472 p.; reeditarea ediției din 2010.
2016 – Viața lui Iisus [1795], traducere, note și comentarii de A. Boboc, Ed. Paideia, București, 116 p.
2016 – Spiritul creștinismului și destinul său [1799-1800], traducere, studiu introductiv și note de D. Popescu, Ed. Paideia, București, 203 p.
2020 – Dovezile existenței lui Dumnezeu [1832], traducere, notă privind traducerea și conținutul prelegerilor despre dovezile existenței lui Dumnezeu de D. Popescu, Ed. Tracus Arte, 200 p.; 16 lecții ale cursului din semestrul de vară 1829, integrat în Prelegeri de filosofie a religiei, partea III, nu a fost tradus în ediția din 1969; conține în anexă Caietul de notițe al studentului A. Werner cu primele 8 lecții.
2022 – Anexe la Dovezile existenței lui Dumnezeu, traducere, nota traducătorului, postfață de D. Popescu, în Pagini de Filosofie, vol. 2, nr. 1, ianuarie, București, pp. 55-102; conține 3 piese care lipsesc din primul volum: Asupra criticii lui Kant a argumentului cosmologic, inclus la sfârșitul celei de-a 10-a lecții Fundamentul logic, din Prelegeri asupra dovezilor existenței lui Dumnezeu, deși nu făcea parte din acea lecție, nu se știe originea textului; Prezentarea argumentului teleologic; Prezentarea argumentului ontologic, în Prelegerile de filosofie a religiei din anul 1831 au fost introduse ca supliment la lecțiile privind dovezile existenței lui Dumnezeu, prima traducere în română.
2022 – Ideea istoriei și realizarea ei. 3. Materialul realizării, traducere, nota traducătorului și note de D. Popescu, în Pagini de Filosofie, vol. 2, nr. 2, mai, București, p. 185-208; reprezintă două introduceri la Prelegerile de filosofie a istoriei, textul nu e integral scris de Hegel, prima traducere în română.
Friedrich Wilhelm Joseph Schelling (1775-1854)
1943 – fragmente din Sistemul idealismului transcendental, partea VI, 2; Bruno, Asupra raportului dintre artele plastice și natură, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, ed. a II-a, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de Ion Petrovici, prefață la ed. a II-a, introducere și introduceri biografice de editori, Ed. Casa Școalelor, București, p. 491-493, 493-501, 501-508.
1992 – Filosofia artei: despre relația artelor plastice cu natura [1859], traducere de R. G. Pârvu și Gabriel Liiceanu, notă introductivă și studiu introductiv de G. Liiceanu, Ed. Meridiane, București, 578 p.
1995 – Sistemul idealismului transcendental [1800], traducere de R. G. Pârvu, Ed. Humanitas, București, 319 p.
1995 – Bruno sau Despre principiul divin și principiul natural al lucrurilor [1802], traducere, notă asupra ediției, cuvânt introductiv Schelling și dialogul său Bruno…, observații la însemnările lui Schelling și note de Vasile Muscă, Ed. Humanitas, București, 192 p.
1995 – fragmente din Sistemul idealismului transcendental [1800], partea VI, 2; Bruno [1802], Asupra raportului dintre artele plastice și natură [1859], în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de I. Petrovici, introducere și introduceri biografice de editori, ed. îngrijită de Maria Marian, postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Ed. Universal Dalsi, București, p. 446-461.
1996 – Antologie filosofică: filosofi străini, Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 656 p.; retipărirea ediției din 1995.
2002 – Introducere la schița sa a unui sistem de filosofie a naturii [1799], traducere și postfață Schelling și filosofia romantică a naturii de V. Muscă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 106 p.
2011 – Cercetări filozofice asupra esenței libertății umane și asupra chestiunilor legate de aceasta [1809], traducere, cuvântul traducătorului și note de Paul-Gabriel Sandu, Ed. Humanitas, București, 147 p.; ediția nu are cuprins, conține și notele editorului german.
2015 – Introducere în filosofia mitologiei. Prima prelegere [1842], traducere și studiu introductiv de Angela Dorina Kun, în Verso, serie nouă, nr. 6-7 (113-114), 2015, p. 6-11.
2015 – Introducere istorico-critică în filosofia mitologiei [1842], traducere și introducere de A. D. Kun, Ed. Muzeul Literaturii Române, 217 p., versiune online.
2019 – Jurnal de fizică speculativă, vol. I, Deducție generală a procesului dinamic sau a categoriilor fizicii [1800] (fragment), traducere de Dragoș Popescu, în Probleme de logică, vol. XXII, Ed. Academiei Române, București, pp. 209-222.
Arthur Schopenhauer (1788-1860)
1870 – Despre filozofia la Universitate, traducere de Titu Maiorescu; reprezintă un capitol din Parerga și Paralipomena [1851].
1872 – T. Maiorescu traduce Aforisme pentru înțelepciunea în viață [1851] pentru cercul restrâns al Junimii din Iași; este vorba de traducerea unui fragment din primul volum din Parerga și Paralipomena, culegere sistematică de fragmente, schițe și eseuri publicate în două volume în 1851.
1872 – 1877 – Aforisme pentru înțelepciunea în viață [1851], tradus de T. Maiorescu, publicat în mai multe numere din Convorbiri literare, Tipografia Societății Junimea, Iași; anul VI, nr. 8, 1 noiembrie 1872 (Introducere și Cap. I: Împărțirea fundamentală), restul a fost publicat între 1 aprilie 1876 și 1 martie 1877, anul X, nr. 1-12, împreună cu Introducerea și cap. I, care au fost republicate cu mici modificări de ortografie față de prima versiune.
– prima traducere completă în franceză a Aforismelor, realizată de Ioan Alexandru Cantacuzino cu ajutorul lui Maiorescu, a fost publicată abia la 1880.
1890 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], ed. a II-a revăzută, traducere și Prefața traducĕtorului de T. Maiorescu, Ed. Librăriei Socec&Co, București, 436 p. reprezintă adunarea în volum a textelor publicate în serial în Convorbiri literare; traducerea a fost revăzută și refăcută acordând mai multă atenție particularităților stilului limbii române, pe care îl neglijase în prima ediție în detrimentul fidelității față de textul german.
1891 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], ed. a III-a revizuită din nou, traducere de T. Maiorescu, Ed. Librăriei Socec&Co, București, IX+438 p.
1897 – Viața, amorul, moartea, traducere și precuvântare de Constantin Pestreanu, Ed. Tipografia Gazetei Săténului, Râmnicu-Sărat, VIII+287 p.; cuprinde capitolele: Viața (I. Înțelesul vieței; II. Voința în viață; III. Înțelepciunea în viață); Amorul (IV. Instinctul generator; V. Femeile; VI. Căsătoria); Moartea (VII. Rěul de a traii; Dialoguri; VIII. Dorința de a muri); nu este menționată opera din care s-a tradus, ediție în tiraj redus de câteva sute de exemplare.
1902 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], ed. a IV-a revăzută, traducere de T. Maiorescu, Ed. Librăriei Socec&Comp, București, 438 p.; versiunea este considerată definitivă.
1906 – Viața, amorul, moartea, traducere și precuvântare de C. Pestreanu, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 244 p.
1910 – Durerile Lumei, traducere de A. Luca, Ed. Lumen (Tipografia Cooperativă Poporul), București, 30 p.; conține: Plăcerea e negativă, durerea e pozitivă; Chinurile existenței; Neantul preferabil vieţei; Păcatul original; Deziluzii; Deșarte făgăduinţi de fericire; Viața e un spectacol tragi-comic condus de Hazard şi Eroare; Ultimul scop şi ultimul naufragiu; nu este menționată opera din care s-a tradus.
1912 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], ed. a V-a, traducere de T. Maiorescu, Ed. Librăriei Socec&Co, București, 438 p.; reproduce ediția a IV-a fără modificări de stil sau de traducere.
1913 – Femeea, Ed. Librăriei Socec&Co, Iași, 64 p.; nu sunt menționați traducătorul și opera din care s-a tradus.
1916 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, edițiune nouă revăzută, Ed. Librăriei Alcalay & Co, București, 184 p.
1921 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], ed. a VI-a, traducere și prefață de T. Maiorescu, Ed. Librăriei Socec&Co, București, 430 p.
1924 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, ediție nouă revăzută, Ed. Librăriei Alcalay & Co, București, 184 p.
1943 – fragmente din Lumea ca voință și reprezentare [1818] (vol. II, cap. 17, vol. I, paragraful 1, paragrafele 17-18, vol. II, cap. 34), fără numele traducătorului, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, ed. a II-a, revăzută și adăugită, , cuvânt înainte de Ion Petrovici, prefață la ed. a II-a, introducere și introduceri biografice de editori, Ed. Casa Școalelor, București, p. 537, 537-538, 538-540, 540-542, 542-545.
1969 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, text stabilit de Domnica Filimon-Stoicescu, studiu introductiv de Liviu Rusu, Ed. pentru Literatură Universală, București, XLVI+237 p.
1974 – Studii de estetică, traducere, nota asupra editiei și note de Grigore Tănăsescu, studiu introductiv de Nicolae Tertulian, Ed. Științifică, București, 176 p.; conține cap. 8, 27, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 39 din Lumea ca voință și reprezentare, vol. II.
1992 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, ediție îngrijită de D. Filimon-Stoicescu, Ed. Albatros, București, 252 p.
1992 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. T.I.N.C., București, 111 p.
1992 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Eta, Cluj-Napoca, 144 p.
1994 – Fundamentele moralei [1840], traducere de Tudor Reu, Ed. Antet, București, 168 p.
1994 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Antet, București, 112 p.
1994 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, ed. îngrijită de Domnica Filimon, Ed. Enciclopedică Gheorghe Asachi, Chișinău, 252 p.
1995 – Lumea ca voință și reprezentare [1818], 3 vol., traducere și notă asupra traducerii de Emilia Dolcu, Viorel Dumitrașcu și Gheorghe Puiu, proslogion și avatar cronologic pasager de Anton Adămuț, Ed. Moldova, Iași; vol. I: XX+449 p.; vol. II: 321 p.; vol. III: 464 p.; traducerea a fost făcută după o ediție în franceză, coroborată cu textul german.
– prima traducere integrală în franceză de I. A. Cantacuzino, Le monde comme volonté et commne représentation, 2 vol., Ed. Socec, București, Ed. Brockhaus, Paris, 1885, vol. I: XLI+663 p., vol. II: 980 p.
1995 – Scrieri despre filozofie și religie, cuprinde: Despre filozofie și metoda ei [1851, cap. I din Parerga și Paralipomena, vol. II], Despre nevoia de metafizică a omului [1818, paragraful 17 din Lumea ca voință și reprezentare, vol. II], Câteva observații despre propria mea filozofie [1851, paragraful 14 din Parerga și Paralipomena, vol. I], Despre religie [1851, cap. XV, paragraful 175 din Parerga și Paralipomena, vol. II], prefață Schopenhauer [1938] de Thomas Mann, traducere și notă asupra ediției de Anca Rădulescu, Ed. Humanitas, București, 208 p.
1995 – Parerga și paralipomena: omisiuni și adăugiri [1851], traducere de Robert Adam, prefață de Nicolae Năstase, Ed. Antet, București, 160 p.; conține 6 capitole din Parerga și Paralipomena.
1995 – fragmente din Lumea ca voință și reprezentare [1818], fără numele traducătorului, în N. Bagdasar, V. Bogdan, C. Narly, Antologie filosofică: filosofi străini, revăzută și adăugită, cuvânt înainte de I. Petrovici, introducere și introduceri biografice de editori, ed. îngrijită de Maria Marian, postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Ed. Universal Dalsi, București, p. 487-494; reeditarea ediției din 1943.
1996 – Antologie filosofică: filosofi străini, Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 656 p.; retipărirea ediției din 1995.
1996 – Arta de a fi fericit: 50 de reguli de viață, traducere de M. Ilie, Ed. Antet, București, 79 p.
1997 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, ediție îngrijită și postfață de Teodor Vârgolici, Ed. Saeculum: Vestala, București, 176 p.
1997 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Antet, București, 112 p.
1998 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere și prefață (preluată de la ed. a II-a din 1890) de T. Maiorescu, Ed. Silva-Press, București, 246 p.
1998 – Fundamentele moralei [1840], traducere de T. Reu, Ed. Antet, București, 168 p.
1999 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Samizdat, Filipeștii de Târg, 112 p.
2001 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, ediție îngrijită și postfață de T. Vârgolici, Ed. Saeculum: Vestala, București, 175 p.
2001 – Arta de a fi fericit prin 50 de reguli de viață, traducere și note de Mariana Ilie, Ed. Incitatus, București, 80 p.
2002 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Eta, Cluj-Napoca, 104 p.
2003 – Despre libertatea voinței [1839], traducători Ioan Deac și Adrian T. Sîrbu, studiu introductiv și schiță biografică de Ioan Deac Ed. Paideia, București, 119 p.
2003 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Antet, București, 96 p.
2005 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, ediție îngrijită și postfață de T. Vârgolici, Ed. Vestala, București, 176 p.
2005(?) – Arta de a fi fericit: prin 50 de reguli de viață, traducere de M. Ilie, Ed. Antet, București, 79 p.
2007 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere și prefața traducătorului la ed. a II-a de T. Maiorescu, ediție îngrijită și postfață de T. Vârgolici, Ed. Vestala, București, 176 p.
2007 – Arta de a avea întotdeauna dreptate sau Dialectica eristică [1831], traducere, text stabilit, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan și note de Gabriel Horațiu Decuble, Ed. Art, București, 112 p.
2008 – Lumea ca voință și reprezentare [1818], traducere, selecția de texte, notă introductivă, note, bibliografie și postfață Schopenhauer şi «metafizica Voinței»: critica modernității şi preludii la postmodern de A. Boboc, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 152 p.; conține fragmente din: vol. I, cartea I (cap. 1,2), cartea II (cap. 18, 19, 21, 22, 25), cartea III (cap. 30, 31, 32, 49, 52), cartea IV (cap. 54); vol. II, cap. 34, 37, 50.
2008 – Despre împătrita rădăcină a principiului rațiunii suficiente: o disertație filozofică [1813, teza de doctorat], traducere și notă asupra ediției de R. G. Pârvu, cuvânt înainte [1847] de A. Schopenhauer, Ed. Humanitas, București, 221 p.
2010 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere de T. Maiorescu, Ed. Gramar, București, 199 p.
2010 – Arta de a avea întotdeauna dreptate sau Dialectica eristică [1831], traducere, text stabilit, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan, notă privind întocmirea prezentei ediții, apendice și note de G. H. Decuble, Ed. Art, București, 111 p.
2010 – Dialectica eristică sau Arta de a avea întotdeauna dreptate [1831], traducere, note și postfață Locul lui Arthur Schopenhauer în evoluția retoricii clasice de Petre Gheorghe Bârlea, Ed. Muzeul literaturii române, București, 144 p.; apendicele cuprinde suplimentele 1 și 2, notele la primele pp., la pp. 15 și 18, suplimentul la p. 15 și nota la p. 93, adăugate de Schopenhauer ca completare.
2010(?) – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Antet, București, 96 p.
2010 – Eseu despre liberul arbitru [1839], traducere de Alexandru Diaconu, Ed. Antet, Filipeștii de Târg, 112 p.; conține Avertismentul ediției franceze din 1884 de Salomon Reinach, traducătorul ediției franceze (Essai sur le libre arbitre, Felix Alcan, Paris, 1884).
2010 – Arta de a fi fericit prin 50 de reguli de viață, traducere și note de M. Ilie, prefață Schopenhauer și Eminescu și Viața și opera de Sorin Pavel (preluate din Istoria filosofiei moderne, vol. II, București, 1938), Ed. Antet Revolution, București, 79 p.
2012 – Lumea ca voință și reprezentare [1818], 2 vol., traducere, notă asupra ediției și glosar de termeni german-român de R. G. Pârvu, Ed. Humanitas, București, 599+684 p.; vol. 1 conține o anexă: Critica filosofiei kantiene; ediția a apărut și în versiune eBook.
2012 – Fundamentele moralei [1840], traducere și note de T. Reu, prefață de A. Burdeau, Ed. Antet XX Press, București, 168 p.; nu este menționat anul.
2012 – Arta de a avea întotdeauna dreptate [1831], ed. a III-a, traducere, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan, notă privind ediția și note de G. H. Decuble, Ed. Art, București, 194 p.; apendicele cuprinde doar primele 2 suplimente ale lui Schopenhauer, celelalte completări (notele la primele pp., la pp. 15 și 18, suplimentul la p. 15 și nota la p. 93), sunt integrate în text ca note de subsol.
2013 – Viața, amorul, moartea, traducere de C. Pestreanu, Ed. Antet, București, 96 p.; retipărirea ediției din 2010.
2014 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere și prefață (scrisă în 1890 pt. ed. a II-a) de T. Maiorescu, Ed. MondoRo, București, 200 p.; reproducerea ediției a IV-a din 1902.
2014 – Lumea ca voință și reprezentare, traducere, selecția de texte, note, bibliografie și postfață de A. Boboc, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 179 p.
2015 – Arta de a avea întotdeauna dreptate [1831], ed. a V-a, traducere, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan, notă privind ediția și note de G. H. Decuble, Ed. Art, București, 194 p.; apendicele cuprinde doar primele 2 suplimente ale lui Schopenhauer, celelalte completări (notele la primele pp., la pp. 15 și 18, suplimentul la p. 15 și nota la p. 93), sunt integrate în text ca note de subsol.
2015 – Despre libertatea voinței [1839], traducători I. Deac și A. T. Sîrbu, Ed. Paideia, București, 168 p.
2015 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață [1851], traducere și prefața traducătorului la ed. a doua de T. Maiorescu, ediție îngrijită și postfață de T. Vârgolici, Ed. Vestala, București, 221 p.
2018 – Arta de a fi fericit. Mic tratat de eudemonologie, introducere Schopenhauer educator de Friedrich Nietzsche, traducere, notă asupra ediției și postfață Optimism și pesimism. O lectură adialectică de Lucian Pricop, Ed. Cartex, București, 176 p.
2018 – Arta de a avea întotdeauna dreptate sau Dialectica eristică [1831], text stabilit, traducere, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan și note de G. H. Decuble, Ed. Art, București, 168 p.
2019 – Aforisme asupra înțelepciunii în viață, ed. a II-a, traducere și prefața traducătorului la ed. a II-a, de T. Maiorescu, ed. îngrijită și postfață de Teodor Vârgolici, Ed. Saeculum I.O., București, 224 p.
2021 – Parerga și Paralipomena: Scrieri lămuritoare și întregitoare ale operei mele, vol. I, traducere, notă asupra ediției și note de Vladimir Lazurca, Ed. Humanitas, București, 216 p.
2022 – Arta de a avea întotdeauna dreptate [1831], ed. a IV-a, traducere, prefață Arthur Schopenhauer – între hanswurstiadă și ciocan, notă privind ediția și note de G. H. Decuble, Ed. Art, București, 194 p.
2023 – Parerga și Paralipomena: Scrieri lămuritoare și întregitoare ale operei mele, vol. II, traducere, notă asupra ediției și note de V. Lazurca, Ed. Humanitas, București, 264 p.
Mircea Diaconu - Blog 
Lasă un comentariu