Derizoriul unei lumi

American Beauty (1999) r. Sam Mendes

Lester Burnhan este un cetăţean model al societăţii americane, îşi duce viaţa ca o piesă într-un angrenaj social, al cărui sens e străin propriei sale existenţe particulare, şi propriilor sale nevoi. Lester nu ştie care sunt nevoile sale pentru că el nu ştie cine este, identitatea pe care o are în lume îi este dată de societate, care are nevoie de el pentru a subzista şi a-şi confirma propria realitate şi propriul sens.

Viaţa lui şi a familiei sale curg din inerţia unor relaţii şi funcţiuni de mult îngheţate. O viaţă plină de premeditare şi clişeuri, legată de tipare prestabilite. Viaţa ca spontaneitate pură a dispărut, principiul ei nemaiaflându-se în experienţa interioară, ci în produse artificiale oferite de „glorioasa” societate americană.

Citește restul acestei intrări »

Obsesiile lui Edward şi fantasmele lui Bela

Ed Wood (1994) r. Tim Burton

Edward D. Wood, personaj atipic în peisajul cinematografiei americane, cu toate că lipsit de talent, a reuşit să rămână în memoria cinefililor datorită aurei de bizarerie si lipsă de sens cu care sunt invăluite destinul şi opera sa.

De tânăr ştia care este drumul său in viaţă, conştientizare dezvoltată, nu ca o chemare interioară, ci ca un capriciu obsesiv. A început prin a fi om de teatru, punând în scenă spectacole inutile şi fără valoare, fără succes la public. Visa să facă film, fiind fascinat de personalitatea titanică a lui Orson Welles, care era modelul său absolut. Se raportează tot timpul la el: „Orson Welles avea 25 de ani când a făcut Citizen Kane, eu am 30”. Încearcă, şi reuşeşte, să intre în lumea filmelor de serie B de unde nu va evolua niciodată.

Citește restul acestei intrări »

Portocala cu mecanism precis

A Clockwork Orange (1970)r. Stanley Kubrick

 Alexander DeLarge şi prietenii săi se desfătau bând lapte în lăptăria Korova, un local decadent. El este liderul carismatic al unui grup de huligani care devastează oraşul şi agresează oamenii în timpul nopţii. Ei simt o plăcere intensă producând durere. Răul pe care îl fac este gratuit, are un scop în sine. Nu bat oamenii pentru a le lua banii sau alte lucruri, ci doar pentru a provoca suferinţă. O fac pentru că pot şi pentru că le place. Suferinţa victimei este percepută pozitiv de agresori, ei percep realitatea inversată, răul şi suferinţa le produc o bucurie extatică prin care se simt cu adevărat împliniţi. Se percep pe ei înşişi ca nişte îngeri întorşi, toate faptele lor bestiale sunt percepute ca nişte acte cauzatoare de fericire şi bucurie.

Citește restul acestei intrări »

Strigătele din adâncuri

The Silence of the Lambs (1991) r. Jonathan Demme

Clarice Starling, un personaj cu vocaţie de erou, se implică într-un caz complex de crimă în serie, ca un test iniţiatic, a cărui miză este instituţionalizarea vocaţiei ei eroice – transformarea ei în agent F.B.I. Partea cea mai grea e colaborarea cu psihopatul Hannibal Lecter.

Sanatoriul este Infernul pentru Clarice. Ea realizează un descensus ad inferior parcurgând un culoar întunecat cu celule ale unor nebuni „normali”, bizari, dar previzibili. Acest spaţiu tenebros e populat de diverse făpturi malefice, iar în mijlocul lor vieţuind stăpânul lor, cel mai rău dintre toţi, Hannibal Lecter. Acesta are o atitudine neîncadrabilă în vreun profil uman, având

Citește restul acestei intrări »

Elogiul masculinităţii

Fight Club (1999) r. David Fincher

   Personajul principal, care e şi naratorul (aşa îi vom şi spune în continuare), nu are nume, fiind un simbol universal al bărbatului banal şi nesemnificativ, trăind într-un oraş american oarecare. Privită de aproape, viaţa sa nu era dintre cele mai fericite, sentimentul de existenţă împlinită lipsea. Naratorul suferea, neînţelegând cauza dramei sale.

Cunoscându-l pe Bob, un fost culturist, care şi-a pierdut bărbăţia datorită steroizilor, îşi dă seama că renunţarea la orice fel de speranţe îi dă un sentiment de libertate. Speranţa îl ţine legat de determinaţiile lumii. Realizarea visurilor sale e dependentă de această lume, astfel că până

Citește restul acestei intrări »

Cavalerii şoselelor

 Motocicliştii sunt tipuri umane aparte în lumea contemporană. Ei se diferenţiază de ceilalţi prin modurile diferite de a se insera în realitatea socială, şi mai ales prin felul în care îşi trăiesc viaţa. Aceştia asumă structuri simbolice analoage cavalerilor de odinioară. Motocicleta este marea mândrie a oricărui motociclist, felul cum arată, cât de nouă şi de performantă este, şi ce poate face, cu ea sunt elemente determinante. În vremurile de demult calul, armele şi armura îi dădeau cavalerului un statut special în cadrul societăţii tradiţionale. Motocicleta este un fel de cal mecanic, a cărui zgomote infernale emană o vitalitate marţială, ca un simbol sonor prin care motociclistul îşi arată virilitatea mitică celorlalţi.

Citește restul acestei intrări »

Cinematografia ca fenomen fantastic

 “Ieşirea dim uzinele Lumiere”, primul film realizat de Auguste şi Louis Lumiere, părintele cinematografiei, şi vizionat în premieră la 22 mai 1895 la Paris, a fost o experienţă de-a dreptul fantastică pentru primii spectatori. Oamenii erau obişnuiţi, până în acel moment cu spectacolele teatrale ce reproduceau realitatea prin scenografie, dar înţeleasă mai mult ca o convenţie. Reproducerile scenografice nu induceau spectatorilor nici un sentiment autentic al realului ci doar sugerau lumea în care se petrece acţiunea piesei. Trimiterea la realitate în teatru este schematică, e mai mult o înţelegere între actori şi spectatori. Omul venea la teatru ştiind că nu vede realitatea ci un simulacru al ei.

Citește restul acestei intrări »

Drumul reîntoarcerii la sine

Fragii sălbatici (1957) (Smultronstallet) r: Ingmar Bergman

Isak Borg, un profesor bacteriolog bătrân, îşi analizează retrospectiv trecutul, simţindu-se copleşit de singurătatea vârstei târzii. Îşi aduce aminte că a renunţat, cu mult timp în urmă, la a mai dezvolta şi întreţine relaţii sociale, după ce şi-a dat seama că în raporturile intersubiective oamenii se critică reciproc, în loc să comunice cu adevărat. Intersubiectivitatea a devenit terenul concurenţei şi al conflictelor, create de oameni ce nu mai iau în seamă alteritatea, raportându-se doar la ei înşişi.

Citește restul acestei intrări »

Prăbuşirea lumii vechi

Moromeţii (1987)r. Stere Gulea

Cosmosul tradiţional se descompune sub uzura timpului. Ilie Moromete, ipostaziat în erou cosmocrator, conştientizează resemnat drama propriei sale lumi, neputând fii decât martorul acestui proces regresiv. Într-o dimineaţă devreme, când totul e pătruns de o linişte stihială, Moromete şade în pridvorul casei şi se gândeşte; în mijlocul gospodăriei tronează salcâmul ca simbol al axei lumii. Somnul tuturor semnifică lipsa de viaţă a lumii tradiţionale, ce devine cu trecerea timpului doar o schelărie dezafectată fără pic de organicitate. Vacarmul stârnit de trezirea celorlalţi îl dislocă pe Moromete din contemplaţia sa tragică. Se duce să vorbească cu vecinul său Bălosu, care insistă ca el să taie salcâmul şi să i-l vândă. Spiritul practic al imanenţei încearcă să dizolve structura lumii teoretice care l-a precedat.

Citește restul acestei intrări »

Psihoza conştiinţei multiple

Psycho (1960) r. Alfred Hitchcock

Iniţierea ratată

Marion Crane este o tânără casieră, un personaj banal cu o viaţă cenuşie. Ea primeşte de la şeful ei spre păstrare o sumă mare de bani, însă eroina îi consideră a fi un paşaport către o altă lume, motiv de a depăşi viaţa profană pe care a dus-o pînă atunci. Furtul banilor şefului are o structură de act sacrilegial în care încălcarea Legii presupune o depăşire pe orizontală a condiţiei profane. Marion începe prin acest act o călătorie iniţiatică. Se produce un cataclism în conştiinţa eroinei, printr-o rupere de nivel, starea de linişte anterioară e înlocuită de un haos al fricii şi al panicii.

Citește restul acestei intrări »

« Older entries